Proiectul NeoModus a fost inceput de catre Jonathan Hess in noiembrie 1999 si se baza pe atunci pe adware-ul "Direct Connect". Primul client a fost botezat "DClite", care insa nu a suportat niciodata in intregime aspectul de file sharing al protocolului. O noua versiune a protocolului Direct Connect a fost mai apoi introdusa, si care necesita o simpla cheie de criptare pentru initierea conexiunii, in speranta ca va bloca clientii de tipul third-party. Cheia insa a fost sparta si autorul DClite a dezvoltat o noua varianta a DClite compatibila cu noul software de la NeoModus. La ceva timp dupa aceea, sursa DClite a fost rescrisa si botezata Open Direct Connect avand in plus o interfata MDI si folosind plugin-uri pentru protocoalele de sharing (similare cu MLDonkey). Ceva mai tarziu alti clienti ca DCTC (Direct Connect Text Client) si DC++ au inceput sa apara.

Protocolul Direct Connect este un protocol bazat pe text , comezile si informatia fiind trimise in mod text fara criptare. Atata vreme cat clientii se conecteaza la o sursa centrala de distributie si informatie (hub), hub-ul va necesita o latime de banda substantiala la upload. Nu exista nici o mentiune oficiala a acestui protocol ceea ce inseamna ca fiecare soft client si soft hub au la baza clientul original NeoModus iar hub-ul a fost doar fortat sa intoarca informatia. Aspectul Client-Server, la fel ca si cel Client-Client (cand se comporta tot ca un server) spune ca serverul trimite primul informatia cand se initiaza o conexiune. De exemplu cand un client se conecteaza la socket-ul unui hub, acest hub este cel care se recomanda primul clientului.

Huburile Direct Connect sunt servere centrale la care se conecteaza clienti. Acest tip de retele virtuale nu sunt descentralizate precum cele gen Gnutella sau FastTrack. Huburile ofera informatii despre clienti, dar si functii de chat sau de cautare. Transferul fisierelor se face intre clienti in mod direct prin clasicul mod Peer-to-Peer. Huburile deseori au arii diferite de interes. Multe dintre ele au ca si conditii de conectare totalul fisierelor disponibile (marime share) dar si restrictii in ceea ce priveste calitatea fisierelor cat si continutul acestora. Huburile se pot configura pentru a permite accesul pe baza de autentificare, aici trebuie mentionat ca aceasta se realizeaza tot in mod clear text. Pe hub se pot regasi cativa operatori (la fel ca si la clasicul IRC) pentru a veghea la buna respectare a regulilor de utilizare. Desi nu este in mod direct suportat de catre protocol, exista software pentru agregarea mai multor huburi, permitand userilor sa discute intre ei si sa faca schimb de fisiere fara dificultati.